Termoizolație pod – Cea mai întâlnită greșeală regăsită în proiectele tehnice pe care le-am supus verificării din punct de vedere al izolării termice o reprezintă : o insuficientă izolare termică la ultimul nivel.

Vorbim practic despre o verificare la cerința fundamentală E- economie de energie și izolare termică.

De cele mai multe ori acest aspect este neglijat de către proiectanți și de ajunge la consumuri energetice mari dar și la nerespectarea normativului.

Din acest punct de vedere trebuie să știm că pentru fiecare element de construcții există o rezistență termică minim impusă prin reglementările tehnice actuale: pentru pereții exteriori, pentru elementele vitrate, pentru pardoseala primului nivel sau peste ultimul nivel.

Termoizolație Pod sau terasă?

În general construcțiile din România fie au terasă, fie au acoperiș de tip șarpantă de lemn cu pod. Marea majoritate a situațiilor se încadrează în a doua categorie deoarece acoperișul de tip terasă nu este recomandat în România. Aici există variații foarte mari de temperatură, umiditate și condiții atmosferice între iarnă și vară.

Sigur că varianta de închidere cu acoperiș de tip șarpantă cu pod mai oferă un avantaj suplimentar dincolo de durabilitatea mai bună: există un strat de aer la nivelul podului care are un caracter izolator.

Acest lucru se simte atât iarna dar mai ales vara, atunci când radiația solară cade pe acoperiș, dar există acest strat de rupere ce împiedică transferul de căldură rezultată către interiorul clădirii.

Dacă apar situații în care nu se ajunge la un consens între investitor, proiectant, executant, verificatorul de proiecte sau o autoritate publică legea precizează că trebuie să fie desemnat un expert tehnic.

Radiația solară are efect negativ vara

Atunci când proiectăm o terasă este bine să prevedem și un strat pentru a reduce efectul radiației solare ce cade direct pe construcție. Acest lucru se poate face prin prevedea unor elemente de umbrire sau prevederea unui strat de pietriș sort de aproximativ 30cm. Acesta ar prelua efectul generat de radiația solară dar nu l-ar transmite mai departe către elementele de construcție decât într-o măsură foarte mică.

Citiți și despre dimensiunile minime pe care trebuie să le aibă o scară.

Revenind la titlul acestui articol, de fiecare dată arunc o privire asupra secțiunii clădirii deoarece acolo ar trebui să apară termoizolațiile ca tip și grosime. Apropo, pentru fiecare element de construcție ar trebui precizat tipul de material, clasa de reacție la foc, conductivitatea termică minimă și grosimea elementelui. Aceste caracteristici de cele mai multe ori nu se regăsesc înscrise în documentație. Asta înseamnă că nu asigurăm informațiile necesare pentru ca oferta de execuție și apoi execuția să aibă toate elementele necesare.

Grosime minimă termoizolație pod

La nivelul terasei de multe ori constat că s-a montat un strat termoizolant mai mic de 30 de cm, ceea ce înseamnă că nu se asigură condițiile minime privind rezistența termică. În cazul în care am avea pod datorită stratului de aer această termoizolație s-ar putea reduce undeva la minim 20cm. Dar atenție, vorbim despre grosimea minimă a termoizolației.

Există o ideea greșită cum că termoizolarea cu spumă poliuretanică ar permite reducerea acestui strat pe motiv că ar fi o mai bună izolatoare. Aici trebuie să contrazic pe cei care distribuie acest mit fals, în general materialele termoizolatoare au performanțe asemănătoare. Deci nu contează dacă este vată minerală, spumă poliuretanică sau polistiren. Conductivitatea termică a acestor materiale este asemănătoare, cu diferențe foarte mici, undeva în limita a 30%. Spuma poliuretanică are performanțe similare cu celelalte materiale.

Nu există soluții minune

Dacă dorești să te pregătești pentru examenele de verificatori de proiecte sau experți tehnici atunci ar fi bine să urmăriți cursurile pe care Centrul de Formare a Specialiștilor în Construcții le pune la dispoziție.

Nu mai spun că uneori am auzit de la unii de vopsea termoizolantă și care se aplică într-un strat normal de vopsea și în acest fel se termoizolează clădirea.

Materiale uzuale folosite în România: polistiren, vată minerală și spumă de poliuretan.

Nu știu de unde provine această informație, dar încă nu s-a găsit acel material de construcție care să aibă o performanță de termoizolare de 10 sau de 100 de ori mai mari decât a materialelor termoizolante clasice. Deci o asemenea vopsea nu există. Vospeaua termoizolantă minune nu există.

Ce documente sunt necesare pentru obținerea autorizației și avizului de securitate la incendiu?

În stabilirea stratului termoizolant patru sunt caracteristicile ce sunt necesare a fi precizate: tipul de material, clasa de reacție al foc, grosimea stratului termoizolant și conductivitatea termică. Cu cât conductivitatea termică este mai mică cu atât căldura este condusă mai slab, deci materialul izolează mai bine. Cu cât grosimea stratului este mai mare cu atât izolația termică este mai bună.

Atenție să precizați grosimea stratelor termoizolante.

Ca și concluzie: niciodată la nivelul podului termoizolație mai mică de 20 de cm și niciodată la nivelul teraselor termoizolație mai mică de 30 de cm.

Articolul este realizat de către Lulea Marius Dorin. Acesta inginer și doctor în domeniul ingineriei civile și al instalațiilor. El este autor al mai multor cărți de specialitate dar expert tehnic, verificator de proiecte, auditor energetic și diriginte de șantier.